sâmbătă, 9 august 2014

See your dreams with your heart, go there with your mind!

Cred ca nu sunt singura care se intreaba cine suntem de fapt si ce inseamna viata.. In ce anume sa ne gasim un scop si unde sa ne plasam telurile sau visele? Ce inseamna sa vrei prea mult si ce presupune sa doresti ceva care iti si este benefic. Am senzatia uneori ca pierdem timp pretios alergand dupa lucruri, sentimente, experiente, pe care, de fapt, nu le vrem cu adevarat. Si odata obtinute, interesul pentru ele se pierde la fel de repede cu trecerea la un nou scop. Si atunci de unde vine vocea aceea care ne sopteste in ureche: vreau asta! 
Cautand mult prin carti si tot felul de articole, am gasit doua explicatii posibile. Soapta vine din doua locuri: minte sau inima. Superficial privind lucrurile, am putea spune ca mintea e un mediu bun unde sa facem alegerile. E implicata ratiunea, gandirea analitica, comparativa, o multitudine de centri in creierul nostru care promit sa calculeze pentru noi fiecare ipoteza si varianta, astfel incat sa stim ca ce vrem, este exact ce ne trebuie, ce avem nevoie. Adica, ceea ce dorim pleaca de la o nevoie concreta. 
Pe de alta parte este inima. Aici nu avem nimic analitic, nu se compara si nu se judeca. Doar se simte. Nu degeaba se spune ca-ti "tresalta inima de bucurie" si nu mintea. De multe ori simtim acest fior, pura placere si entuziasm, dar cand privim cu mintea asupra aceluiasi lucru, totul pare o nebunie.
Mintea e ca o masinarie extrem de avansata, pe care noi nici macar nu stim sa o folosim in intregimea puterii ei, un sistem complex care inregistreaza toate aspectele vietii noastre. Si atunci cand ea decide, oare nu e evident ca decide in pofida a ceea ce a inmagazinat? 
Mintea poate fi programata, dar inima nu. Inima doar simte, este pur si simplu. Cand gasim pasiune in ceva, nu cautam justificari. Ne place si atat! Bucuria exista si atat! Mintea in schimb, cauta argumente si justificari sustinatoare pentru fiecare decizie, poate tocmai pentru a preveni sentimentul de vinovatie atunci cand realizam ca am alergat dupa ceva care nu ne mai foloseste. Cand actionezi din inima, totul e mai usor, se face cu usurinta si bucurie, iar cand actiunea se finalizeaza sentimentul este de implinire. 
Pana la urma, cred ca e bine sa decidem ce vrem cu inima, sa simtim pur si simplu, indiferent cat de absurd pare. Iar odata ce stii unde vrei sa ajungi, e nevoie de minte sa ti gaseasca cea mai potrivita cale. Cu inima vezi destinatia finala, iar cu mintea ai sistemul perfect de navigatie care te duce acolo. Asta ar presupune ca toate punctele de destinatie de pe harta vietii noastre sa fie numai bucurii si placeri implinite. Iata un sens al vietii. Sa traiesti pentru a trai, pentru a experimenta, pentru a fi! 

duminică, 27 aprilie 2014

Just a thought..

Ma intreb oare de unde vine atata nemultumire? Daca stai undeva, intr -un loc public si doar privesti la oamenii trecatori, observi nemultumirea. Este peste tot, in toate, si ne face extrem de penibili, incercand sa depasim, de fapt, propriile noastre limite, imaginate si impuse tot de catre noi. Vad pe strada o multime de oameni frumosi, tineri, frumosi prin simplul fapt ca sunt acolo, dar preocupati de atatea nevoi, de atatea griji, de ceilalti, de cum arata, de ce sa faca, de cum anume sa fie "mai cu mot". Observ, in general cum oamenii vor sa ajunga la niste standarde, dar oare ale cui sunt de fapt? Cand va fi originalitatea un standard si cand va fi increderea in fiecare, una dintre cele mai apreciate valori?  Un om este capabil de atat de multe lucruri si e pacat sa iroseasca orice secunda in incercarea de a fi copia cuiva sau a ceva. Potentialul fiecaruia are nevoie doar de o farama de libertate in gandire pentru a se putea manifesta. Nu e atat de greu sa alegem destinatia cu sufletul, iar drumul cu mintea.
Daca lasam mintea sa aleaga, ea se poate insela, dar sufletul, niciodata... 

miercuri, 29 ianuarie 2014

E viscol afara, un pic de ceata in economie.. totusi, viitorul suna bine!

La acest inceput de an a avut loc una dintre cele mai importante reuniuni pe plan international, Forumul Economic Mondial, de la Davos, Elvetia. Stirea este usor trecuta cu vederea in presa generalista de la noi, pentru ca, normal, suntem ocupati cu deszapezitul. Iar ne-am ingropat in napeti, desi a nins doar 2 zile toata iarna asta... ce sa facem? e greu cu natura imprevizibila...
In timp ce noi ne incurcam cu un pic de zapada, in alte parti se organizeaza structuri care vor defini noile politici economice din lume si care vor decide directia de urmat, cam pentru toate statele. 
Mi se pare cel putin interesant cum se discuta inca in medii academice despre capitalism pur, de piata libera, de alegere individuala si de antreprenoriat, iar la o reunine de aceasta anvergura se folosesc fraze ca : "agenda economiei globale", "reformularea politicilor de crestere economica", "reshaping of the world". Sigur, traim intr-o lume libera.. :))
Forumul economic din acest an transmite un mesaj cat se poate de clar: am trecut peste criza, unii mai mult sau mai putin sifonati, dar inca nu am scapat de toate riscurile si este nevoie de schimbare. Sa privim cateva puncte din Raportul asupra Competitivitatii Globale 2013-1014. Fata de anul trecut, se simte o usoara crestere a gradului de incredere la nivel mondial,  primul pas pentru iesirea din criza. Statele Unite au reusit sa evite "the fiscal cliff", iar Europa a mentinut zona euro. China continua sa devina o voce puternica. Cu toate ca perspectiva mondiala pare a fi mai senina, raman inca incertitudini, legate, in special, de politica fiscala a Statelor Unite, de masurile sructurale agresive adoptate de Japonia si, nu in ultimul rand, legate de persistenta somajului ridicat in UE. Pe langa acestea se aduna instabilitatea interna din unele state si framantarile militare.
Competitivitatea este definita ca un set de institutii, politici si factori care determina nivelul productivitatii unei tari, ceea ce determina gradul de prosperitate. Cei 12 piloni ai competitivitatii, fixati in cadrul forumului si asupra carora vom vedea noi decizii, sunt: institutiile, infrastructura, mediul macroeconomic, educatia, sanatate, eficienta pietei bunurilor si serviciilor, eficienta pietei muncii, dezvoltarea pietei financiare, dotarea tehnologica, dimesiunea pietei, diversificarea antreprenoriatului, inovatia.  In toate aceste domenii vom avea noutati la nivel de politica si organizare.
Mai mult, s-a pus accentul pe performanta si pe calitatea umana si profesionala a liderilor, a oamenilor din punctele cheie ale institutiilor din intreaga lume. Iata un capitol, unde Romania mai are multe de invatat...
Pana atunci, asteptam sa vedem in ce mod se vor sincroniza dorintele Directorului Fondului Monetar International, Christine Lagarde, care a declarant ca  "avem nevoie de o resetare a modului de crestere economica la nivel global" cu mesajul Papei Francisc, care le cere liderilor lumii "sa se asigure ca umanitatea este servita de bogatie si nu condusa de aceasta".