See your dreams with your heart, go there with your mind!

Cred ca nu sunt singura care se intreaba cine suntem de fapt si ce inseamna viata.. In ce anume sa ne gasim un scop si unde sa ne plasam telurile sau visele? Ce inseamna sa vrei prea mult si ce presupune sa doresti ceva care iti si este benefic. Am senzatia uneori ca pierdem timp pretios alergand dupa lucruri, sentimente, experiente, pe care, de fapt, nu le vrem cu adevarat. Si odata obtinute, interesul pentru ele se pierde la fel de repede cu trecerea la un nou scop. Si atunci de unde vine vocea aceea care ne sopteste in ureche: vreau asta! 

Cautand mult prin carti si tot felul de articole, am gasit doua explicatii posibile. Soapta vine din doua locuri: minte sau inima. Superficial privind lucrurile, am putea spune ca mintea e un mediu bun unde sa facem alegerile. E implicata ratiunea, gandirea analitica, comparativa, o multitudine de centri in creierul nostru care promit sa calculeze pentru noi fiecare ipoteza si varianta, astfel incat sa stim ca ce vrem, este exact ce ne trebuie, ce avem nevoie. Adica, ceea ce dorim pleaca de la o nevoie concreta. 

Pe de alta parte este inima. Aici nu avem nimic analitic, nu se compara si nu se judeca. Doar se simte. Nu degeaba se spune ca-ti "tresalta inima de bucurie" si nu mintea. De multe ori simtim acest fior, pura placere si entuziasm, dar cand privim cu mintea asupra aceluiasi lucru, totul pare o nebunie.

Mintea e ca o masinarie extrem de avansata, pe care noi nici macar nu stim sa o folosim in intregimea puterii ei, un sistem complex care inregistreaza toate aspectele vietii noastre. Si atunci cand ea decide, oare nu e evident ca decide in pofida a ceea ce a inmagazinat? 

Mintea poate fi programata, dar inima nu. Inima doar simte, este pur si simplu. Cand gasim pasiune in ceva, nu cautam justificari. Ne place si atat! Bucuria exista si atat! Mintea in schimb, cauta argumente si justificari sustinatoare pentru fiecare decizie, poate tocmai pentru a preveni sentimentul de vinovatie atunci cand realizam ca am alergat dupa ceva care nu ne mai foloseste. Cand actionezi din inima, totul e mai usor, se face cu usurinta si bucurie, iar cand actiunea se finalizeaza sentimentul este de implinire. 

Pana la urma, cred ca e bine sa decidem ce vrem cu inima, sa simtim pur si simplu, indiferent cat de absurd pare. Iar odata ce stii unde vrei sa ajungi, e nevoie de minte sa ti gaseasca cea mai potrivita cale. Cu inima vezi destinatia finala, iar cu mintea ai sistemul perfect de navigatie care te duce acolo. Asta ar presupune ca toate punctele de destinatie de pe harta vietii noastre sa fie numai bucurii si placeri implinite. Iata un sens al vietii. Sa traiesti pentru a trai, pentru a experimenta, pentru a fi! 

Just a thought..

Ma intreb oare de unde vine atata nemultumire? Daca stai undeva, intr -un loc public si doar privesti la oamenii trecatori, observi nemultumirea. Este peste tot, in toate, si ne face extrem de penibili, incercand sa depasim, de fapt, propriile noastre limite, imaginate si impuse tot de catre noi. Vad pe strada o multime de oameni frumosi, tineri, frumosi prin simplul fapt ca sunt acolo, dar preocupati de atatea nevoi, de atatea griji, de ceilalti, de cum arata, de ce sa faca, de cum anume sa fie "mai cu mot". Observ, in general cum oamenii vor sa ajunga la niste standarde, dar oare ale cui sunt de fapt? Cand va fi originalitatea un standard si cand va fi increderea in fiecare, una dintre cele mai apreciate valori?  Un om este capabil de atat de multe lucruri si e pacat sa iroseasca orice secunda in incercarea de a fi copia cuiva sau a ceva. Potentialul fiecaruia are nevoie doar de o farama de libertate in gandire pentru a se putea manifesta. Nu e atat de greu sa alegem destinatia cu sufletul, iar drumul cu mintea.
Daca lasam mintea sa aleaga, ea se poate insela, dar sufletul, niciodata... 

E viscol afara, un pic de ceata in economie.. totusi, viitorul suna bine!

La acest inceput de an a avut loc una dintre cele mai importante reuniuni pe plan international, Forumul Economic Mondial, de la Davos, Elvetia. Stirea este usor trecuta cu vederea in presa generalista de la noi, pentru ca, normal, suntem ocupati cu deszapezitul. Iar ne-am ingropat in napeti, desi a nins doar 2 zile toata iarna asta... ce sa facem? e greu cu natura imprevizibila...

In timp ce noi ne incurcam cu un pic de zapada, in alte parti se organizeaza structuri care vor defini noile politici economice din lume si care vor decide directia de urmat, cam pentru toate statele. 

Mi se pare cel putin interesant cum se discuta inca in medii academice despre capitalism pur, de piata libera, de alegere individuala si de antreprenoriat, iar la o reunine de aceasta anvergura se folosesc fraze ca : "agenda economiei globale", "reformularea politicilor de crestere economica", "reshaping of the world". Sigur, traim intr-o lume libera.. :))

Forumul economic din acest an transmite un mesaj cat se poate de clar: am trecut peste criza, unii mai mult sau mai putin sifonati, dar inca nu am scapat de toate riscurile si este nevoie de schimbare. Sa privim cateva puncte din Raportul asupra Competitivitatii Globale 2013-1014. Fata de anul trecut, se simte o usoara crestere a gradului de incredere la nivel mondial,  primul pas pentru iesirea din criza. Statele Unite au reusit sa evite "the fiscal cliff", iar Europa a mentinut zona euro. China continua sa devina o voce puternica. Cu toate ca perspectiva mondiala pare a fi mai senina, raman inca incertitudini, legate, in special, de politica fiscala a Statelor Unite, de masurile sructurale agresive adoptate de Japonia si, nu in ultimul rand, legate de persistenta somajului ridicat in UE. Pe langa acestea se aduna instabilitatea interna din unele state si framantarile militare.

Competitivitatea este definita ca un set de institutii, politici si factori care determina nivelul productivitatii unei tari, ceea ce determina gradul de prosperitate. Cei 12 piloni ai competitivitatii, fixati in cadrul forumului si asupra carora vom vedea noi decizii, sunt: institutiile, infrastructura, mediul macroeconomic, educatia, sanatate, eficienta pietei bunurilor si serviciilor, eficienta pietei muncii, dezvoltarea pietei financiare, dotarea tehnologica, dimesiunea pietei, diversificarea antreprenoriatului, inovatia.  In toate aceste domenii vom avea noutati la nivel de politica si organizare.

Mai mult, s-a pus accentul pe performanta si pe calitatea umana si profesionala a liderilor, a oamenilor din punctele cheie ale institutiilor din intreaga lume. Iata un capitol, unde Romania mai are multe de invatat...

Pana atunci, asteptam sa vedem in ce mod se vor sincroniza dorintele Directorului Fondului Monetar International, Christine Lagarde, care a declarant ca  "avem nevoie de o resetare a modului de crestere economica la nivel global" cu mesajul Papei Francisc, care le cere liderilor lumii "sa se asigure ca umanitatea este servita de bogatie si nu condusa de aceasta".

 

 

 

 

 

 

 

 

so let it be...

Se spune ca Dumnezeu lucreaza prin oameni si ca iti trimite alaturi persoane menite sa te ajute sau sa te faca sa intelegi anumite lectii de viata. De-a lungul timpului cunoastem tot felul de oameni si legam anumite relatii, in functie de conjunctura. Unele persoane sunt pur si simplu benefice, altele fac rau prin simpla prezenta. De multe ori ma gandeam ca jocul asta este ca o ruleta ruseasca, uneori poti sa castigi atat de mult, iar alte ori sa pierzi totul. Gandindu-ma mai bine, imi dau seama ca esentiala este starea de spirit. Orice legatura cu alta persoana, de orice fel, de munca, de prietenie, amoroasa, colegiala, etc.. toate conduc la propagarea unei anumite stari de spirit la propria persoana. Si daca tine de mine, inseamna ca tot eu pot sa o schimb. Suntem stapanii propriilor stari emotionale, la fel cum stapanim, sau nu, fiecare gand care ne trece prin cap. Nu suntem prizonierii unui joc al hazardului, care ne arunca astazi pe culmile extazului si maine in infern, sau cel putin nu trebuie sa credem asta. Lucrurile se pot echimba daca invatam sa ne schimbam starea. Este ca o mare de energie care ne invaluie si care va dobandi culoarea pe care noi i-o dam. Atunci cand nu ne place, o putem schimba.  Depinde de noi cum luam ceea ce ne ofera altii. Asa ca uneori, poate e bine sa lasam lucrurile sa curga, in voia unei melodii placute si sub visele alese de fiecare. Normalitatea va aduce pana la urma acea logica naturala in orice haos aparent.

si a nins peste Bucuresti, peste noi, peste copilul din sufletele noastre

da, am vazut cu totii, de aseara, abundenta de mesaje si poze pe toate retelele de socializare, pentru ca a nins. Nu stiu cum se face, ca in fiecare an prima zapada ne ia prin surprindere si ne bucuram de parca nu am mai vazut niciodata. Oricum, mie personal, iarna in Bucuresti mi se pare "a joke", pentru ca am copilarit in Moldova, unde deseori , de Sfantul Andrei eram deja satula de zapada pana la genunchi, iar in Decembrie temperaturi de -20 de grade erau considerate absolut normale.

Asta ar fi o gandire logica si rationala asupra fenomenului natural de ninsoare. Suntem aproape de decembrie, deci  nimic spectaculos... dar, totusi... parca era atat de dragut aseara si de frumos.. iar dimineata, imaginea alba de pe geam nu avea cum sa nu-ti faca inima sa vibreze.

E mai mult decat un simplu fenomen meteorologic... Prima ninsoare aduce cu ea amintiri din copilarie, cand ne aruncam in zapada fara sa ne pese de multe lucruri, cand alergam pe afara pana inghetau manusile. Cumva ninge cu sentimente de familiaritate, de inocenta, de bucurie. Stiam ca urmeaza Craciunul, ca se impodobeste orasul, iar cumva primii fulgi de nea dau startul neoficial sarbatorilor de iarna.

Anii au trecut, manusile nu mai sunt fara degete, ghetele au capatat tocuri, dar anumite lucruri nu se schimba! Prima zapada mereu va trezi copilul din noi si nu ar fi rau sa-l lasam sa se joace, macar un pic...  daca mai tine zapada pana dupa telejurnal, voi face un om de zapada :))

Buna, eu sunt Ligia! Care e primul gand care-ti trece prin minte despre mine?

Cred ca unul dintre cele mai frumoase daruri ale vietii este sa intalnesti oameni, alaturi de care sa se creeze momente memorabile, legaturi care pot dainui si o eternitate. Fiecare persoana din drumul nostru are un anumit rol pentru noi. Fiecare experienta aduce ceva de invatat, o lectie sau o satisfactie. Cu cat este mai greu sa te lasi descoperit de catre cei din jur, cu atat este mai placut atunci cand descoperi oameni minunati langa tine. Insa procesul cunoasterii si relationarii este tot mai greoi. Suntem poate prea superficiali sau poate prea grabiti pentru a mai da din timpul nostru altora. Mai mult, ne gandim la esec! Avem la activ o multime de experiente in care am oferit incredere si am fost pacaliti. Cei pe care i-am crezut prieteni au fost in realitate altfel. Dezamagirea are un gust amar, te invaluie si spui ca data viitoare vei fi mult mai precaut si nu vei mai acorda credit cuiva. Dar... oare numai ceilalti au gresit? De unde vine de fapt sentimentul de dezamagire?  Imi dau seama ca vina e de ambele parti, din cauza.... asteptarilor. Cunoastem pe cineva si imediat mintea noastra emite o judecata despre acea persoana. Mai mult, noi singuri modelam imaginea acelui om cu trasaturi si caracteristici. Vedem acel om in functie de propria perceptie subiectiva si ii atribuim asteptari. Daca pe unii ii desfintam din prima, pe altii ii ridicam pe un piedestal urias. Ei bine, dezamagirea intervine atunci cand realitatea da peste nas judecatii noastre si ne ofera un dus rece ca gheata. Cei pe care i-am subestimat se pot dovedi oameni minunati, pe care I-am respins si am pierdut, iar cei pe care I-am supra-apreciat se dovedesc a fi cu muuult sub linia de plutire.
Urmand un fir logic ar insemna ca ne protejam mai bine de falsitate incercand sa luam persoanele care ne inconjoara asa cum sunt. Sa nu ne mai facem asteptari in privinta lor si sa lasam ca surprizele sa vina de la sine. Pana la urma, simplitatea si naturaletea sunt cele mai de pret comori..

Oamenii "frumosi"

Oamenii frumosi... am auzit vorbindu-se in acesti termeni la o conferinta de dezvoltare personala. Doua cuvinte aparent simple, dar care pot ascunde atatea intelesuri. Ce mai inseamna astazi sa fii un om frumos? Noi fetele, ne-am putea gandi repede la aspectele superficiale.  Am deja in minte o rochie eleganta, o pereche de pantofi stiletto si un machiaj diafan completat de un par bogat in bataia vantului.  E o imagine frumoasa, dar parca nu umple complet sintagma de mai devreme. Hhmmm.. Mai trebuie adaugat ceva… oare ce?... Gata, am gasit: o pereche de ochi sclipitori, care emana inteligenta, toleranta si un pic de mister.  Parca ar merge si un zambet larg, sincer si sanatos! Si daca am gandit “sanatos”, trebuie sa trasam conturul unui trup armonios . Sa nu uitam de cadru, trebuie sa fie o scena din natura care sa transmita libertate, bucurie de viata, energie. Buuuun, imaginea pare completa! Deci un om frumos este o persoana care emana frumusete, eleganta, bunatate,optimism, inteligenta  si care traieste liber, isi foloseste energia intr-un mod constructiv si stie sa se bucure de viata!

Toate bune si frumoase pana aici, dar cum ajungem sa fim asa? Cum facem ca fiecare dintre noi sa fie “un om frumos”?  Sa le luam pe rand. 1. O rochie si o pereche de pantofi are oricine, dar depinde de educatie sa le alegi si sa le combini. In functie de ce modele vezi in viata, vei urma o directie sau alta.     2. Ochii- sunt oglinda sufletului. Se aduna in privire esenta firii fiecaruia dintre noi, schimbata mai mult sau mai putin de experientele prin care am trait si completata de proiectiile noastre pentru viitor. La unii oameni vezi bunatate, dorinta de a trai, de a munci, la altii goliciune, pustietate, uneori rautate chiar. Daca ai curajul sa privesti pe cineva fix in ochi si sa-ti rezervi o secunda sa simti ce emana acea privire, poti cunoaste instant adevarata natura a celui din fata ta. Se spune ca nu cunosti un om pana nu stii ce vrea, iar privirea transmite mereu un scop, iar scopul este ceea ce gandesti. Acei ochi din tabloul nostru, al “omului frumos”, ascund ganduri optimiste si aspiratie spre succes si dezvoltare intr-un senz pozitiv impreuna cu cei din jur.     3. Zambetul- ce poate sa insemne decat satisfactie, implinire si bucurie!  O persoana vesela trece mai usor peste orice hop si nu pierde acel strop de inocenta care ne face sa credem in lucruri bune.     4. Un trup armonios si sanatos- se spune ca fiecare afectiune fizica are de fapt o cauza psihica. Deci, nu degeaba stim ca o minte santoasa sta intr-un corp sanatos. Ne trebuie un pic de respect pentru propria persoana, un strop de disciplina si cumpatare, mai ales in domeniul culinar. Activitatea din fiecare zi are un cuvant de spus aici. Trebuie facuta cu placere si dedicatie, atat cat sa adune satisfactie profesionala dar sa se limiteze si pentru a permite un spatiu personal.     5. Si, in sfarsit, fundalul nostru din natura inseamna ca mereu visam la o lume armonioasa. Suntem liberi sa vedem mereu partea plina a paharului si sa adunam ganduri pozitive.

 So… destul de complicat, dar sa revedem cuvintele cheie:  educatie, cultura, gandire pozitiva, fire optimista,  sanatate fizica si psihica, respect si disciplina. Iata elementele de baza ale unui “om frumos” J  si-mi iau libertatea sa visez la o lume frumoasa…